Stiti cu totii cât de minunate sunt ouale de prepelita, cât de bogate sunt în nutrienti, cât de des oua prepelitele (...care sunt furajate corect) si cât de mari sunt ouale lor raportat la marimea corpului, fata de alte pasari domestice. Nu insist asupra acestor aspecte, dar gânditi-va ce efort presupune o asemenea productie si ce consum de nutrienti presupune fabricarea acestor minunatii - doar nu va imaginati ca prepelitele le "inventeaza" din nimic! Daca la gaini locuitorii de la sate mai pot "trisa" hranindu-le si "dupa ureche", cu câteva boabe de porumb, grâu, verdeata si ce le este la îndemâna în gospodarie, în cresterea prepelitelor din pacate nu se poate proceda la fel. Explicatia cea mai triviala si de altfel logic fireasca vine tocmai din comparatia de mai sus dintre prepelite si celelalte pasari obisnuite ale gospodariilor românesti.
Un furaj optimizat pentru prepelite mature are urmatoarele caracteristici tehnice principale nutritionale:
Energie metabolizabila 2.750-3.000 Kcal/kg
Proteina bruta 20% - 22,2%
Grasime bruta 2,3% - 4,3%
Masa minerala11,7% - 11,8%
Celuloza bruta maxim 5%
Umiditate 10,7% - 11,8%
Acid linoleic 2,2% - 2,3%
Calciu 25 - 33,6 g/kg
Fosfor total 6 - 8g/kg (din care fosfor disponibil 3,8 - 4,5 g/kg)
Sodiu 0,14 - 0,19%
Clor 0,26% -0.27%
Metionina4,25 - 5,50 g/kg (din care metionina disponibila 4,0 - 4,5 g/kg)
Metionina + cistina 7,80 - 8,7 g/kg (din care disponibila 7,0 - 7,5 g/kg)
Lizina 10,4 - 12,5g/kg (din care lizina disponibila 9,6 - 9,8 g/kg)
Treonina 7,5 - 7,7 g/kg (din care treonina disponibila 6,4 - 6,6 g/kg)
Triptofan 2,5 g/kg (din care triptofan disponibil 2,14 - 2,16 g/kg)
Vitamina A retinol 0,009 U.I./mg
Vitamina D3 calciferol 0,002 U.I./mg
Vitamina E alpha-tocoferol 0,010 - 0,015 U.I./g
Cu siguranta nu veti obtine rezultatele asteptate în cresterea prepelitelor fara o furajare care sa le asigure prepelitelor acesti parametri nutritionali. Prepelitele nu pot sintetiza toti cei 20 de aminoacizi standard (acestia se pot obtinedoar din furajul pe care îl manânca, de aceea este deosebit de importanta furajarea corecta pentru obtinerea rezultatelor scontate), deoarece le lipsesc enzime precum aspartatkinaza care catalizeaza în sinteza aminoacizilor lizina, metionina si treonina din acidul aspartic. Prepelitele obtin aminoacizii esentiali din proteinele din hrana administrata, prin actiunea acidului clorhidric din stomac si a enzimelor numite proteaze. Acesti aminoacizi sunt determinanti pentru sanatatea prepelitelor, fara acestia organismul neputând realiza sinteza proteinelor. Este foarte important ca în furajarea prepelitelor sa fie inclusi si acesti aminoacizi, dar nu în orice cantitati - ci neaparat în cantitati optimizate pentru prepelite [nu pentru alte specii de pasari sau alte animale] si conforme specificului de vârsta. Unele premixuri vitamino-minerale nu contin acesti aminoacizi; alte premixuri contin cantitati de aminoacizi care sunt optimizate pentru alte specii de animale sau pasari si care nu corespund cerintelor specifice prepelitelor, iar o a treia categorie de premixuri contin aminoacizii de tipul si cantitatea optima hranirii prepelitelor.
Macropremixurile pe care le utilizam în momentul de fata contin aminoacizii, fitaza si enzimele specifice necesare, de asemenea includ si fosfatul monocalcic si sarea (NaCl) astfel încât acestea nu se mai regasesc separat în reteta finala aferenta acestor macropremixuri, asa cum era necesar cu unele dintre premixurile folosite anterior. Fitaza mareste gradul de asimilare a fosforului prezent în mod natural în materiile prime, permitând reducerea necesarului de fosfor anorganic adaugat. Antioxidantul din macropremix are rolul de a proteja vitaminele lipo si hidrosolubile. Unele premixuri contin fitaza si antioxidantul necesare, altele nu. Cele pe care le folosim noi în momentul de fata le contin.
Nu exista o anumita reteta universala de creare a unui furaj optimizat pentru prepelite: pentru fiecare premix din cele compatibile se calculeaza de catre specialistul nutritionist, utilizând pentru acest calcul programe specializate, o reteta aferenta optimizata speciei , (sexului) si vârstei. În functie de premixul pentru care sunt calculate, retetele finale pot diferi în proportii semnificative atât ca ponderi specifice ale ingredientelor (cereale, sroturi etc.) cât si ca ingrediente folosite (pot fi necesare mai multe sau mai putine ingrediente pentru obtinerea furajului final optim).
În momentul de fata, furajul pe care îl administram prepelitelor ouatoare are la baza urmatoarea combinatie de ingrediente:
34,0% Srot de soia (PB46)
36,5% Porumb
15,0% Grâu
07,0% Carbonat de calciu
03,0% Srot de floarea soarelui (PB30)
02,5% Macropremix tip 0
02,0% Ulei de floarea soarelui
Reteta pentru furajul cu coccidiostatic pentru puii de prepelite (pâna la 21 de zile) are la baza urmatoarea combinatie de ingrediente:
40,0% Porumb
34,5% Srot de soia (PB46)
10,0% Grâu
09,0% Carbonat de calciu
04,0% Ulei de floarea soarelui
02,5% Macropremix tip cc [contine coccidiostatic!]
Reteta pentru furajul fara coccidiostatic pentru puii de prepelite (pâna la 21 de zile) pe care îl utilizam are la baza urmatoarea combinatie de ingrediente:
44,0% Srot de soia (PB46)
25,0% Grâu
22,5% Porumb
02,5% Macropremix tip 0
02,5% Concentrat proteic vegetal
02,0% Ulei de floarea soarelui
01,5% Carbonat de calciu
Reteta pentru furajul fara coccidiostatic pentru tineretul de prepelite (3-6 saptamâni) si pentru prepelitele de carne (masculi pentru sacrificare) are la baza urmatoarea combinatie de ingrediente:
37,5% Porumb
36,0% Srot de soia (PB46)
20,0% Grâu
02,5% Macropremix tip 0
02,5% Ulei de floarea soarelui
01,5% Carbonat de calciu
Atentie la manevrarea materiilor prime si a produselor care contin coccidiostatic. Coccidioza este o infectie cu paraziti protozoari - coccidia - care se raspândeste de la un animal la altul prin contactul cu fecale (dejectii) infectate sau ingerarea de tesut infectat. Primul simptom este diareea, care în cazurile severe se poate transforma în diaree cu sânge. Administrarea unui furaj în perioada de început care contine coccidiostatic (cu rolul de preventie, întrerupe ciclul de viata a eimeriei - nu este un coccidiocid cu rol curativ) dezvolta pasarilor o rezistenta la coccidioza în cazul expunerii la o infectie de intensitate medie, declansând raspunsul imunitar al pasarilor. La prepelitele adulte însa genereaza o "castrare chimica" - va recomandam sa nu permiteti contactul între materia prima sau furajul final pentru pui cu coccidiostatic si prepelitele adulte (inclusiv furajul acestora). Spalati si uscati cu mare atentie instrumentarul folosit si spalati-va pe mâini de fiecare data dupa ce lucrati cu produse cu coccidiostatic. Din aceeasi cauza, nu e recomandat sa folositi aceeasi spatula pentru administrarea hranei puilor, a tineretului si a adultelor.
Fiecare premix are propriile sale specificatii tehnice si proprii parametri nutritionali; nu veti întâlni doua premixuri identice. Fiecare premix necesita o combinatie specifica, proprie, pentru a realiza furajul optimizat pentru o anumita specie, rasa si în conformitate cu specificul de varsta a prepelitelor. Cerintele nutritionale specifice prepelitelor difera semnificativ de cerintele specifice gainilor, curcilor etc. prin urmare furajul optimizat pentru o alta specie NU este bun pentru prepelite. Furajul pentru gaini ouatoare NU este recomandat pentru furajarea prepelitelor!
Nu utilizati retetele acestea (calculate pentru premixurile cu care lucram noi) cu alte premixuri - riscati inutil expunându-va animalele unei alimentatii defectuoase. Utilizând retetele noastre cu alte premixuri sau folosind alte tehnici de omogenizare a furajului decât cele indicate de noi va asumati riscurile si toate pagubele rezultate (de la decese accelerate ale prepelitelor la dezvoltari cu deficiente, tulburari comportamentale (comportament apatic cronic, întârzieri de ouat, ouat nesatisfacator etc.) si alte deviante de la curba maxima de eficacitate a crescatoriei).
Un alt aspect deosebit de important în obtinerea în regie proprie a unui furaj de calitate este acela al omogenitatii furajului. Daca amestecul ingredientelor nu are un grad de omogenitate corespunzator, exista riscul aparitiei unor consecinte grave si imprevizibile. Exista mai multe variante de omogenizare accesibile crescatorilor mici si mijlocii de prepelite, astfel:
1. Varianta optima este aceea de a apela la serviciile unui FNC (fabrici de nutreturi combinate), pentru a va face amestecul ingredientelor utilizând un malaxor de furaje specializat, operat de personal de specialitate.
2. Daca dispuneti de o betoniera noua / în care nu a mai fost facut beton / care este pastrata în stare de curatenie impecabila si fara nicio urma de beton în interiorul cuvei, o puteti folosi pentru omogenizarea materiilor prime în furajul final. O betoniera de 180 de litri permite realizarea de sarje de câte 50 de kilograme de furaj final. Recomand ca uleiul sa fie premixat cu grâul sau cu srotul de soia macinat, înainte de a intra în mixarea finala din betoniera - aceasta mixare în doua trepte permite obtinerea unui furaj cu o textura papil uniforma, fara "cocoloase" de ulei îmbibat neomogen în ingrediente. Dupa premixarea uleiului cu grâul, se pun toate ingredientele în cuva betonierei, se obtureaza gura de acces a cuvei cu un capac, se înclina cuva la orizontala sau cu o treapta înainte de aceasta pozitie si se mixeaza timp de 25-30 de minute. E o idee buna ca în timpul malaxarii sa mutati cel putin câte o data pr sarja pentru câte 2-3 minute unghiul de înclinare cu o treapta mai sus, respectiv mai jos fata de pozitia orizontala.
3. Daca nu va încadrati în una din primele doua situatii, un rezultat acceptabil se poate obtine si printr-o mixare manuala realizata (obligatoriu) în trepte. Utilizati o suprafata de lucru curata si uscata (o prelata de 4,0 x 1,5 metri pe care sa o folositi exclusiv în acest scop, de exemplu, permite realizarea unei sarje de 100 de kilograme de furaj). În prima mixare, amestecati (cu mâna) într-un ligheansuficient de mare (curat si uscat, preferabil folosit exclusiv în acest scop) macropremixul cu calciul furajer nevitaminizat pâna când ingredientele sunt bine omogenizate / nu se observa urme de ingrediente neomogene. În a doua treapta de mixare, amestecati acest rezultat cu srotul de floarea soarelui macinat (în retetele care contin acest ingredient). Distribuiti rezultatul pe suprafata de lucru, sub forma unei linii de-a lungul careia amestecul sa fie distribuit în mod egal. Turnati deasupra si restul materiilor prime din reteta cu exceptia uleiului, având foarte mare grija ca si acestea sa aiba aceeasi distributie uniforma de-a lungul liniei. Amestecati aceste ingrediente gradual, avansând de-a lungul liniei de ingrediente, astfel încât în aceasta a treia treapta de mixare sa puteti amesteca la fiecare miscare cantitati proportionale din fiecare materie prima (cu exceptia uleiului). Când ati terminat de amestecat ingredientele solide, puneti mini-sarje de cca. 4 kilograme din acest amestec din nou în lighean si amestecati iar ingredientele, adaugând cantitati proportionale de ulei. Fiecare din aceste mini-sarje se amesteca manualpâna când uleiul este absorbit uniform de restul ingredientelor si furajul final obtinut în urma acestei a patra trepte de mixare este omogen.
Furajul se pastreaza în loc uscat si racoros si se utilizeaza în cel mult 3 luni din momentul producerii sale. Daca este necesar, pentru evidenta uzului intern, puteti marca sacii cu furaje cu informatii despre continutul, masaneta si data producerii acestuia. Toate ingredientele trebuie sa aibe granulatii apropiate, cu aspect fainos - toate cerealele si sroturile utilizate trebuie macinate în prealabil.
Premixurile se comercializeaza în loturi mari, fie paletizat fie în big bag-uri de o tona. Având o rata atât de mica de includere în furajul final, nu renteaza decât daca sau aveti un numar foarte mare de prepelite (mai multe mii) sau faceti achizitii de grup, împreuna cu alti crescatori de pe lânga dvs., care sa justifice sa tineti sume deloc neglijabile de bani blocate în produse cu termen de valabilitate limitat din care aveti nevoie cantitati atât de mici. Cine este interesat sa furajeze corect prepelitele si nu se încadreaza în aceste doua cazuri poate apela la noi pentru ajutor, desi noi nu suntem axati pe comercializarea de materii prime pentru furaje; oricum discutam de cantitati necesare foarte mici si valori mai mult simbolice, mai mult e munca de coletat si timpul alocat, dar e avantajos reciproc sa ne ajutam unii pe altii. Dificultati similare puteti întâmpina si la achizitia de materii prime la preturi avantajoase, în special a srotului de soia si a celorlalte doua ingrediente care influenteaza puternic pretul final (porumbul si grâul). Noi lucram cu câtiva crescatori din zona noastra pentru a achizitiona materii prime împreuna, pentru a putea optimiza costul furajului final. Va recomandam sa procedati la fel, economiile rezultate pot fi deseori semnificative. În acest sens (dar nu numai pentru aceasta), va oferim posibilitatea de a va înscrie gratuit în programul de asocieri a crescatorilor mici si mijlocii de prepelite pe areale geografice. Periodic (de regula trimestrial), cei înscrisi primesc un e-mail cu toate datele de contact ale crescatorilor similari din zona respectiva care s-au inscris în acest program de asociere, având desigur oportunitatea de a extinde dupa bunul plac potentialele arii de interes comun (de la furajare la cresterea prepelitelor si desfacerea produselor).
Nu se poate înlocui în furajarea prepelitelor srotul de soia cu faina de soia / soia boabe macinate. Boabele de soia contin un factor anti-triptic (un inhibitor de tripsina) care provoaca disfunctii metabolice la toate speciile de animale, nu numai la pasari. Acest factor anti-triptic poate fi distrus prin caldura si nu este prezent în srotul de soia.
Nu se poate înlocui în furajarea prepelitelor srotul de floarea soarelui cu seminte de floarea soarelui (macinate). Srotul de floarea soarelui de calitate medie sau peste medie contine între 23% si 36% proteina, si grasime foarte putina (1.700 - 2.750 Kcal/kg, în functie de metoda folosita la extragerea uleiului; cu cât are mai multa proteina, cu atât are mai putina grasime, si invers). Este necesar un aport specific de proteinesi grasimi în alimentatia prepelitelor pentru a obtine rezultatele dorite, iar acest raport nu se poate obtine înlocuind cantitatile specifice de srot de floarea soarelui si ulei cu seminte de floarea soarelui macinate, seminte care contin foarte mult ulei (peste 20%) si mult prea putina proteina (15,5%); în plus, semintele de floarea soarelui contin foarte multa celuloza de la coji (hoaspe).
Celuloza este o elementul principal constructiv al membranelor celulelor vegetale. Aceasta are aceeasi formula bruta ca si amidonul. Cu cât furajul final are o cota mai mare de celuloza, cu atât îi scade gradul de digestibilitate, respectiv cu atât devine mai ineficient. O cota de maxim 5% din furajul final este considerata buna.
Acidul linolenic (acid gras esential de tip Omega 3) si acidul linoleic (acid gras esential de tip Omega 6) sunt si ei obligatorii în hranire (având roluriimportanteîn procesele biologice), neputând fi sintetizati direct de organism. Wikipedia mentioneaza legatura dintre carenta de acizi grasi esentiali si aparitia unor boli precum chisturile fibroase, unele dermatitesidiabetul.
Energia metabolizabila [MEI - metabolizable energy intake] este cantitatea de calorii pe care prepelita o asimileaza din furajul administrat, valoarea reprezentând cca. 85% din valoarea energetica totala specifica furajului.
Considerente economice (rentabilitatea unei furajari profesionale facute în gospodaria proprie)
"Cât ma costa sa fac propriul furaj de calitate? Merita?" ne întreaba multi dintre dumneavoastra.
Pretul furajului final este dat, evident, de materiile prime introduse în compozitia sa. În formulele cu care lucram noi în acest moment sunt 3 ingrediente cu pondere mare în reteta: srotul de soia, porumbul si grâul însumeaza 85% din compozitia furajului. Pretul la care faceti rost de aceste trei ingrediente determina în proportie covârsitoare pretul final al furajului dumneavoastra. Restul componentelor, chiar daca esentiale în alcatuirea furajului, au procente mici si fluctuatiile de pret ale acestora nu modifica mult pretul final al furajului. De exemplu, pentru crescatorii mici sau mijlocii la ce cantitate mica de srot de floarea soarelui este necesara în furajare, nu conteaza foarte mult daca pretul srotului de floarea soarelui este de 1 leu / kg sau 1,3 lei / kg, ci mai degraba disponibilitatea sa (costa mai mult sa mergeti dupa el câtiva kilometri mai departe decât diferenta de pret câstigata), însa nu acelasi lucru se poate spune despre srotul de soia sau despre porumb, unde este nevoie de cantitati mari si diferentele de pret de achizitie pot face diferente semnificative de costuri.
Evident, cu cât se achizitioneaza cantitati mai mari din materiile prime cu pondere mare, cu atât puteti obtine un pret mai bun sau conditii mai avantajoase (de exemplu, vi se livreaza comanda direct în gospodarie si nu mai aveti costuri de transport (timp, efort si bani). Va recomandam sa faceti achizitii de materii prime împreuna cu alti crescatori din arealul dumneavostra, avantajele sunt multiple: la materiile prime cu pondere mare câstigati un pret mai bun, la cele cu pondere mica va reduceti semnificativ cheltuielile de transport. De exemplu, puteti achizitiona "cu schimbul" srot de floarea soarelui din târgurile cu specific, o data merge un crescator si aprovizioneaza pentru toti, apoi urmeaza alt crescator sa faca acelasi lucru pentru toti cei din grup si asa mai departe. În plus, informatiile circula mai usor când cautati în grup un furnizor mai apropiat sau un pret mai bun la cereale si sroturi. Pentru a cunoaste alti crescatori de prepelite din arealul dumneavoastra puteti folosi facilitatea de asociere a crescatorilor mici si mijlocii de prepelite, facilitate pe care v-o punem gratuit la dispozitie aici pe site fie ca ne sunteti parteneri sau nu. Programul de asociere este în faza incipienta; este gândit sa dea rezultatele scontate în timp. Periodic vor fi oferite celor înscrisi în programul de asociere datele de contact ale crescatorilor similari din zona din care fac parte; deja pentru majoritatea judetelor (mai exact, unde am avut rezultate relevante comunicabile) cei deja înscrisi au primit datele de contact ale crescatorilor din zonele lor si multi ne-au spus ca s-au contactat reciproc si deja dezvolta multiple moduri de colaborare, dupa interesul si priceperea fiecaruia (schimba oua de incubat, se ajuta reciproc sa-si optimizeze costurile de productie, se ajuta cu desfacerea, îsi împrumuta incubatoare si diverse ustensile, schimba informatii etc.). Acesta este si motto-ul Microfermei de prepelite Brasov: "Sa crestem împreuna!" [Precizare: prin acest program de asociere a crescatorilor mici si mijlocii de pepelite nu facem asociatii cu statut juridic si nu coordonam grupurile de crescatori, ci doar ajutam crescatorii sa se cunoasca între ei - cum se organizeaza acestia pe plan local si care sunt modalitatile prin care vor întelege si vor dori sa se ajute reciproc tine doar de domniile lor si cu siguranta vor diferi de la zona la zona (desigur, îsi pot face propriile asociatii înregistrate juridic, daca doresc, de ce nu?). Noi ne-am bucura daca va exista dorinta de a ne considera parteneri si de a colabora si cu noi, dar nu exista nicio conditionare în acest sens - cine vine la noi, o face cu draga inima si acest lucru ne onoreaza si ne obliga deopotriva.]
"Si totusi, cât ma costa un kilogram de furaj de calitate pentru prepelite, facut acasa?" Depinde cu cât cumparati materiile prime, costurile de transport (unde e cazul), de macinat (la ingredientele la care se impune) si de malaxat. Preturile cerealelor si sroturilor difera mult nu doar între zonele geografice, ci si în timp (fluctuatii sezoniere ciclice) - în perioada recoltatului preturile sunt cu totul altele decât la iesirea din iarna, de exemplu, iar diferentele pot fi semnificative. Una peste alta, din experienta noastra va putem spune ca este fara urma de îndoiala cea mai buna formula de lucru, superioara din mai multe puncte de vedere si fata de furajarea cu furaje speciale pentru prepelite, din comert, si fata de furajarea neprofesionala, "dupa ureche", facuta din pacate de atât de multi începatori cu diverse produse specifice altor pasari (de regula gaini) si cereale mai mult sau mai putin la nimereala sau dupa diverse retete nefericite facute neprofesional.
Aparent lucrul "dupa ureche" pare cel mai simplu, ieftin si mai usor de facut, de aceea îl si probeaza multi începatori. Lucrurile, din pacate, nu sunt atât de simple. În primul rând, furajarea defectuoasa este una din cauzele sindromului ouatului deficitar. Pasarile consuma tot atâta mâncare, crescatorul munceste la fel de mult cu îngrijirea prepelitelor, dar rezultatele sunt nemultumitoare. Un calcul simplu în care sa puneti în balanta cantitatea de mâncare data, timpul pierdut si munca de igienizare pe de o parte si rezultatele nefericite obtinute pe de alta va va arata ca pretul pentru fiecare ou produs nu este nici pe departe avantajos, asa cum s-ar putea crede. (Celor care spun ca oricum au cereale "gratis" le sugerez sa calculeze câti bani pierd aruncând cerealele aiurea la animale fara sa aibe rezultatele dorite, în loc sa le vânda si sa ia banii pe acele cereale: acei bani pe care i-ar lua vânzând cerealele si nu-i ia sunt bani pierduti, deci paguba exista si nu e deloc "gratis"). În al doilea rând, prepelitele care nu sunt furajate corect se dezvolta deficitar, cu repercursiuni pe durata întregii lor vieti. Mi-a fost dat sa vad prepelite care la trei saptamâni aratau dezvoltate fizic ca prepelitele în vârsta de doua saptamâni dezvoltate biologic corect prin furajare de calitate. Furajate necorespunzator, multe prepelite intra pe ouat cu întârziere, oua deficitar si îsi încheie ciclul de ouat mai repede. Pe internet majoritatea crescatorilor spun ca prepelitele sunt deja batrâne si nu mai oua de la vârsta de un an, fara sa stie ca o furajare de calitate si un mediu ambient adecvat face ca prepelite de un an si jumatate sa oua ireprosabil. Toate acestea se reflecta în costuri - cu cât trebuie înlocuite prepelitele mai des, cu atât costurile de productie cresc si economia aparenta facuta la furajare generaza costuri totale mai mari. Aici e marea pacaleala prin care multi crescatori mici îsi fura singuri caciulile, din pacate - de faptul ca au si produse substandard nu mai vorbesc.
Cea mai simpla varianta de lucru pentru crescatorii mici este sa foloseasca furaje speciale pentru prepelite, din comert. Daca utilizeaza furaje create special pentru pui de prepelita, respectiv pentru prepelite ouatoare (si nu pentru gaini sau alte pasari), prepelitele se vor dezvolta corect si ouatul va fi pe masura asteptarilor. Aici însa discutia se împarte în doua - unii producatorise concureaza prin pret, altii merg pe calitate. Cei care încearca sa ofere cele mai mici preturi recurg la solutii la limita legalitatii, folosind proteina de origine animala în furaj (de regula, oficial este faina de peste), lucru pe care noi nu îl mai admitem de mult timp în furajarea prepelitelor (cam de când am renuntat la furajele facute de altii pentru ca nu mai corespundeau standardelor de calitate tot mai ridicate pe care ne straduim sa le implementam si sa le respectam în Microferma de prepelite Brasov). Spun "la limita legalitatii", pentru ca Ministerul Agrculturii, Alimentatiei si Padurilor a emis în 15 ianuarie 2002 Norma sanitara veterinara cu privire la unele masuri de protectie în ceea ce priveste encefalopatiile spongiforme transmisibile si furajarea animalelor cu proteina animala, document publicat in Monitorul Oficial 61 din 29 ianuarie 2002 si aplicat la nivel national începând cu data de 01 ianuarie 2004, care prevede:
" Art. 1. - În sensul prezentei norme sanitare veterinare, prin proteine animale procesate se întelege: faina de carne si de oase, faina de carne, faina de oase, faina de sânge, plasma deshidratatasi alte produse sanguine, proteinele hidrolizate, faina de ongloane, faina de coarne, faina de viscere de pasare, faina de pene, jumarile deshidratate, faina de peste, fosfatul dicalcic, gelatina si alte produse similare, incluzând amestecurile, furajele, aditivii furajeri, precum si premixurile ce contin aceste produse.
Art. 2. alin. (1) Autoritatea sanitara veterinara centrala a României interzice folosirea proteinelor animale procesate în furajarea animalelor de ferma care sunt tinute, îngrasate sau crescute pentru productia de alimente destinate consumului uman.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) se pot folosi în furajarea animalelor, cu exceptia rumegatoarelor, urmatoarele produse:
a) faina de peste, conform masurilor de control ce trebuie stabilite în conformitate cu procedura prevazuta de legislatia comunitara specifica referitoare la controalele veterinare aplicabile comertului intracomunitar în perspectiva perfectionarii pietei interne;
b) gelatina pentru aditivii de acoperire, care nu provine de la rumegatoare, în sensul legislatiei comunitare specifice privind aditivii în alimentatia animala;
c) fosfat dicalcic si cu proteine hidrolizate obtinute conform conditiilor ce trebuie stabilite în conformitate cu procedura prevazutaîn legislatia comunitara specifica;
d) lapte si produse lactate ale animalelor de ferma care sunt tinute, îngrasate sau crescute pentru productia de alimente."
Este trist ca pentru a scoate un pret bun multi producatori de renume fac asemenea compromisuri, si chiar mai trist este ca acum, în 2011, înca se tiparesc carti de specialitate despre cresterea prepelitelor cu erori informationale grave, precum includerea de retete de furajare a prepelitelor bazate pe fainuri de carne si de peste.
Cât despre cei care fac furaje de calitate superioara, acestia au si preturi pe masura...
Întregul nostru demers prezentat aici este alternativa prin care fiecare crescator îsi poate face propriul furaj de calitate la preturi de productie care pot concura cu succes preturile celor care fac compromisuri. Am muncit mult pentru a obtine, implementa si verifica variante de furajare care sa ne satisfaca standardele pe care dorim sa le implementam (avem si alte retete, diferite de acestea / adaptate pentru alte premixuri, retete care ofera de asemenea rezultate pe masura pretentiilor noastre) si nu ne-am mai întoarce la furaje gata de cumparat nici daca ni s-ar aduce la poarta la pret sub pretul nostru de productie, indiferent de furaj - pentru ca este mai important pentru noi sa avem siguranta ca în furajul cu care ne crestem prepelitele este exact ceea ce trebuie sa fie, ca are parametrii nutritionali necesari si mai ales ca este facut exclusiv cu ingrediente care sa ne confere încredere deplina în a consuma în familie oricând ouale pe care le producem (si, desigur, si carnea de prepelite).
SURSA: http://www.prepelitebv.ro/
